Detroit, cel mai mare oraș din statul american Michigan, analizează posibilitatea de a evita falimentul, încercând să își plătească datoriile acumulate prin scoaterea la vânzare a operelor de artă expuse la Detroit Institute of Arts (DIA), unul dintre cele mai prestigioase muzee americane.Ruinat, lipsit de resurse și depopulat, Detroit-ul seamănă în anumite zone ale sale cu acele orașe abandonate dintr-un viitor postapocaliptic prezentate în filmele SF, informează lefigaro.fr.
Cartiere rezidențiale abandonate, vile somptuoase construite la începutul secolului al XX-lea aflate într-o stare avansată de paragină, centrul orașului complet pustiu după căderea nopții, sistem de iluminat public capricios și o rată a criminalității record definesc realitatea de zi cu zi a acestui mare oraș american. În mijlocul acestui dezastru postindustrial tronează, ca o crudă ironie, unul dintre cele mai mari și mai frumoase muzee de pe continentul nord-american, Detroit Institute of Arts (DIA). Înființat în 1885 și devenit instituție publică în 1919, DIA adăpostește 66.000 de opere de artă și obiecte de mare valoare, începând cu colecția sa de tablouri de Munch, Dürer, Bruegel, Rembrandt, Van Eyck, Matisse, Delacroix, Van Gogh, Picasso, Tintoret, Diego Rivera și Andy Warhol.
Toate aceste capodopere sunt de acum amenințate, susceptibile de a fi vândute la licitație pentru a aduce bani la vistieria orașului. Strivit de o datorie publică estimată între 15 miliarde de dolari și 17 miliarde de dolari, rezultat al multor decenii de management public defectuos, Detroit nu mai are de ales.
Un „coordonator de urgență”, Kevyn Orr, numit în martie de guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, înzestrat cu puteri depline pentru asanarea bugetului municipal, a redactat forma finală a unui raport care prezintă reducerile bugetare inevitabile pentru un oraș a cărui populație a scăzut de la 1.8 milioane de locuitori la 701.000 de locuitori în ultimii 40 de ani și care și-a văzut încasările fiscale scăzând dramatic în ultimii ani. Unele dintre aceste măsuri erau așteptate: reduceri de personal în rândul funcționarilor, scăderi ale salariilor, ale pensiilor și ale primelor de pensionare. Altele, precum scoaterea la vânzare a „comorilor” expuse la DIA, i-au surprins chiar și pe cei mai pesimiști. Potrivit experților, vânzarea a 38 de tablouri celebre ar putea aduce municipalității suma de 2.38 miliarde de dolari.
Doar „La Fenêtre”, de Matisse, și un „Autoportret”, de Van Gogh, sunt estimate între 100 milioane de dolari și 150 milioane de dolari. Lichidarea integrală a colecțiilor muzeului ar genera o sumă care ar trece de 15 miliarde de dolari. Această sumă ar putea stinge datoria publică a orașului, privându-l însă de moștenirea sa culturală.
Este o alegere dureroasă, dar care poate fi avută în vedere pentru un gestionar de urgență, dar și un dezastru complet inacceptabil, pentru un conservator de muzeu, mai scriu cei de la lefigaro.fr.
„Muzeul din Detroit trebuie să fie un punct de ancorare pentru renașterea orașului, nu o sursă de venituri”, a declarat Ford Bell, președintele Alianței americane a muzeelor.
„Această cerere ar trebui respinsă repede și cu fermitate. Arta pentru public nu este fungibilă, lichidă și nici periodică”, spune și Thomas P. Campbell, directorul celebrului Metropolitan Museum of Art din New York. „Operele de artă nu ar trebui în niciun caz să fie asimilate unor «vulgarități» private”, a adăugat el.
Detroit, din păcate, a depășit deja acest punct. „De mult timp deja toate aceste lucruri nu ne mai aparțin, întrucât ne-am ipotecat viitorul”, spune Stephen Henderson, editorialist la cotidianul Detroit Free Press.
„Nu cred că această colecție poate fi vândută”, spune directorul adjunct al DIA, Annmarie Erickson, „întrucât ea aparține publicului”, prin intermediul municipalității, care este și proprietarul clădirii în care se află muzeul. Annmarie Erickson spune că l-a angajat pe avocatul Richard Levin de la cabinetul de avocatură Cravath, Swaine & Moore, specialist în legislația din domeniul falimentului, cu scopul de a îngheța orice procedură de lichidare a colecțiilor muzeului, potrivit site-ului Art Media Agency. Principalul obstacol pentru o astfel de decizie constă în originea operelor de artă: nu toate au fost achiziționate de municipalitate, unele provin din donații ale unor colecționari, fiind adeseori donate cu condiția expresă de a nu fi niciodată vândute. Aceste opere, care constituie partea majoritară a colecției, par a fi protejate împotriva oricărei vânzări. Pentru celelalte, direcția muzeului a invocat caracterul inalienabil al tuturor pieselor sale, fără excepție, în virtutea acordului de funcționare încheiat cu municipalitatea. Întrucât niciun alt oraș de mărimea Detroit-ului nu și-a declarat falimentul, conținutul acestui acord ar putea face obiectul unei îndelungate și foarte delicate proceduri judiciare.
În virtutea codului de etică al muzeelor, adoptat în 1993 de American Association of Museums (AAM), vânzarea unei opere de artă poate fi avută în vedere cu condiția ca suma obținută să finanțeze achiziționarea unei noi opere sau întreținerea colecțiilor existente.